Let's sing our love together[YAOI][Aly + Crystal]

[Crystal Snow]

Mi Wan Seok-Joon|pianist|25

-Ar fii asa de frumos... cele doua suna asa de bine impreuna. Au o armonie aparte. rosti acesta, deja imaginadu-si cum ar suna cele doua impreuna, mai ales ca ambele apartinusera bunicilor lui Mo, care sigur au cantat impreuna.
​

 

[Aly]

Mo T'ak Chun-Ho|violonist|26​

​

​

​

Mo ajunse în dreptul casei sale şi spuse:
─ Am ajuns deja la mine, Mi! Deci e cazul să intrăm să faci cunoştinţă cu bătrânul pian cu coadă! îi zâmbi el.
Şi Mo descuie uşa invitându-l pe Mi să intre în casa lui cu încredere.​

 

[Crystal Snow]

Mi Wan Seok-Joon|pianist|25

- Multumesc de ospitalitate, Mo. Si ca imi permiti sa vad batranul pian. ii spuse acesta recunoscator si pasi in casa, ramanand langa Mo tot timpul. Nu voia sa para nesimtit sau lipsit de maniere. Din contra, era un domn, desi era atat de tanar.
​

 

[Aly]

Mo T'ak Chun-Ho|violonist|26

Mo intră şi el în casă şi se descălţă luându-şi nişte papuci comozi.
─ Urăsc să stau încălţat! spuse el.
Îl luă pe Mi de mână şi-l purtă până într-o sufragerie de mărime medie, foarte luminoasă şi dichisită unde stătea pianul, iar alături de el o vitrină unde era vioara.
─ Iată locul, Mi! îi spuse el zâmbind.​

 

[Crystal Snow]

Mi Wan Seok-Joon|pianist|25

Mi il urmeaza in casa dupa ce se dezcalta si el. Era o casuta rumoasa si simplista, asa cum ii placea lui.
- Ce frumoase sunt. Si ingrijite... parca mi-e si frica sa ma apropii de ele, sincer. spuse el privind indelung la cele doua instrumente afisate in fata lui. ​

 

[Aly]

Mo T'ak Chun-Ho|violonist|26​

​

​

​

─ Nu trebuie să-ţi fie frică, Mi! spuse Mo.
Merse şi deschise capacul pianului cu coadă, apoi ridică protecţia clapelor şi scoase din vitrină vioara.
─ Aici pe laterală e urma de glonţ, spuse el. Nu am reuşit să o astup aşa cum trebuie, adăugă el.
Şi mângâie locul unde era urma glonţului care trecuse pe lângă pian.​

 

[Crystal Snow]

Mi Wan Seok-Joon|pianist|25

Fiind atent sa nu zgarie el pianul se apropie si se uita atent la urma lasata de glont.
- Ce s-a intamplat? Daca nu sunt indiscret. ​

 

[Aly]

Mo T'ak Chun-Ho|violonist|26​

​

​

​

─ Din câte mai ţin eu minte că mi-a povestit bunicul meu, pianul se afla pe un vas spre a fi transportat într-o anume locaţie. Se pare că respectivul vas a fost atacat şi a existat un schimb de focuri de armă, spuse Mo. Iar un glonţ a trecut chiar pe-acolo unde se vede urma, povesti el.​

 

[Crystal Snow]

Mi Wan Seok-Joon|pianist|25

Mi ascultă cu atenție spusele lui Mo și mângâie ușor pianul bătrân
- Mă bucur că ai împărtășit asta cu mine. Pianul are o poveste frumoasă și puțin tragică. Adică...daca ajungea glonțul în el putea distruge tot mecanismul. Bunicii tăi erau și ei pe vas când s-a întâmplat asta? întrebă el, din pură curiozitate.​

 

[Aly]

Mo T'ak Chun-Ho|violonist|26​

​

​

​

─ Nu, nu se aflau pe acel vas, răspunse Mo. În schimb cuplul căruia i-a aparţinut pianul da şi au murit îmbrăţişaţi, adăugă el.
Mo se aşeză pe un scăunel special şi luă vioara.
─ Dar să terminăm cu lucuri triste. Când bunicul a văzut-o prima dată pe bunica mea şi s-a îndrăgostit de ea, ea cânta acest cântec la vioară.
Şi Mo se apucă să-i reproducă acel cântec.

​

 

[Crystal Snow]

Mi Wan Seok-Joon|pianist|25

Mi nu putut decat sa il aculte hipnotizat si sa se aseze la pian, incepand imediat sa cante cot la cot cu el. Intr-adevar, cele doua instrumente aveau o armonie perfecta si sunat foarte bine impreuna, ca si cum ar fii fost facute din acelasi lemn si de aceasi persoana. ​

 

[Aly]

Mo T'ak Chun-Ho|violonist|26​

​

​

​

În timp ce cânta, auzind şi pianul odată cu el, lui Mo îi dădură lacrimile. Nu auzise niciodată pianul cântând. Doar auzise poveşti despre el, însă acum, când Mi era la el cântând împreună cu el, inima i se umplu de o emoţie puternică.
Nu-şi putea controla emoţia compleşitoare, aşa că plângea în timp ce cânta cot la cot cu Mi.​

 

[Crystal Snow]

Mi Wan Seok-Joon|pianist|25

Pianistul fu luat prin surprindere si vru sa se opreasca, dar degetele ii dansau pe clape neincetat. Totusi, nu isi putu lua ochii de la prietenul lui, care plangea in timp ce canta la vioara. ​

 

[Aly]

Mo T'ak Chun-Ho|violonist|26​

​

​

​

Când melodia se sfârşi, Mo lăsă vioara jos şi spuse:
─ Acum înţeleg despre ce emoţie puternică mi-a vorbit bunicul când a ascultat această melodie. Din ce mi-a spus el, a cerut-o pe bunica pe loc de soţie, iar ea i-a spus da chiar atunci.
Îşi căută o batistă ca să-şi steargă ochii şi să-şi sufle nasul.​

 

[Crystal Snow]

Mi Wan Seok-Joon|pianist|25

Înainte să apuce Mo să facă ceva, Mi îl ia în brațe și îi șterge lacrimile cu mânecile lui.
- Melodia e superbă și suna foarte bine instrumentele împreună. Dar și sentimentele noastre au fost aceleași, altfel nu ar fi sunat așa. explică el blând. Avusese parte de multe duete la viața lui, dar niciunul nu a fost așa sentimental. ​

 

[Aly]

Mo T'ak Chun-Ho|violonist|26​

​

​

​

Surprins de gestul lui Mi, Mo îl cuprinse şi el în braţele sale, lăsându-şi capul pe umărul lui şi ascunzându-se într-un fel.
─ Mulţumesc pentru grijă, Mi, îi spuse el.​